In Memoriam - Conf.univ.dr. Ioan-Lucian Popa
Născut la 30 noiembrie 1951 în Bacău, Ioan-Lucian Popa a absolvit studiile primare, gimnaziale și liceale în urbea natală. Odată cu obținerea diplomei de absolvire a Facultății de Limbi Germanice, Secţia Pedagogică a Universității București (1970-1973) și a licenței în Filologie la secția Engleză-Română a aceleiași facultăți, și-a început cariera didactică ca profesor de limba engleză, în 1970.
A ocupat, prin concurs, poziția de asistent universitar la Institutul de Învăţământ Superior Bacău (1980-1985) și a devenit lector universitar la Catedra de Limba engleză (1995) și doctor în filosofie al Universității „Al. I. Cuza” Iaşi (2003). Din anul 2004, a predat, timp de 11 ani, în calitate de conferențiar universitar al Facultății de Litere băcăuane, cursuri de Fonetică şi fonologie a limbii engleze, Gramatica limbii engleze, Istoria limbii engleze, Teoria și practica traducerii și a deținut funcțiile de Prodecan (2005) și şef al Catedrei de limbi şi literaturi străine în perioada 2005-2007.
În cei aproape 30 de ani de carieră academică, Ioan-Lucian Popa a participat la numeroase conferințe și simpozioane naționale și internaționale și a fost membru al unor asociații naționale și internaționale de prestigiu, precum Societatea Română de Studii Anglo-Americane (SRSAA), European Society for Translation Studies (EST), al European Association for Lexicography (EURALEX), Societas Linguistica Europaea (SLE), International Association for Translation and Intercultural Studies (IATIS), membru fondator al Fundatiei Internaâionale „Ștefan Lupașcu“ pentru Stiinta si Cultura și al Asociaţiei Române de Studii Semiotice (AROSS). De asemenea, a scris un număr impresionant de cărți și capitole în cărți, articole și studii lingvistice remarcabile.
Mereu deschis la colaborări și la antrenarea tinerilor cercetători în proiectele sale de cercetare, Ioan-Lucian Popa a reprezentat, pentru generații întregi, un model al demnității și corectitudinii academice, de care ne despărțim cu imens regret.
Să-i fie drumul lin, dinspre orizonturile anglofone spre locurile de odihnă veșnică!